joi, 9 mai 2013


Bazar umblător,
Plin de culoare și aur,
Strălucitor ca sticla
Unui caleidoscop.
Umblii prin soare,
Cu pielea în zeci de culori,
Te temi de nori și uitare.

Bazar umblător,
Cu standuri de ochi din sticlă
Înșirați în misterioase coliere,
Colecția ta plină de
Iriși și vase
Se adâncește
Din zi în zi.

Bazar umblător,
Cu-alei veșnic senine,
Adăpostești doar vrăjitoare
Și pisici,
Ce mătură necontenit
Praful de aur căzut
Din pagini de cărți.

luni, 12 martie 2012

Bec

Am senzația că pe retina mea cresc, ca într-un videoclip slow-motion, cu mișcări sacadate și stângace, lujere de iederă. Au tulpinile groase, conturate cu alb și se înalță de parcă ar crește lângă mine. Dacă privesc mai atent în sus, pot observa și un elefant, cu trompa ridicată și parcă undeva, lângă piciorul lui din spate se vede și capul unui urs. Undeva, mai înapoi, se vede o urmă de pas. E a elefantului, ursul e prea mic ca să lase o astfel de urmă. Păcat este că iedera s-a oprit din creștere. Ar fi putut să mă apere de elefant...sau de urs.

miercuri, 8 februarie 2012

Trenul de la Suceava pentru Ilva Mica

Mă urmăresc oglinzi
De fiecare dată
Când călătoresc cu trenul.
Ar fi ceva dacă ar fi plane,
Dar sunt neregulate, și reflectă lumina
În cele mai scandaloase moduri;
Culori curcubeice, nepotrivite
Pentru starea sobră a compartimentului.
De ce curcubeie? De ce nu bej?
De ce nu roșu?...drajeuri.

joi, 19 ianuarie 2012

E gheață pe Hatnuța

Nu dorm și nici
nu beau cafea;
aștept să vină
iarna
pentru a intra
în hibernare
și a mă odihni;
ca inima
să-și scadă
cadența
iar sentimentele
să fie expirate
și înlocuite cu oxigen,
ce îmi va arde
în continuare celulele.

Domnișoară!

Chiar nu îți
este milă
să străpungi
cu tocurile
tale
cui
avioanele
de hârtie
căzute
pe asfalt?

miercuri, 14 decembrie 2011

Teoria expansionistă

   Universul se dilată și, implicit, distanțele dintre planete se măresc. Distanța dintre Pământ și Lună crește. Luna asigură viteza de rotație constantă a Pământului. Odată ce Luna se îndepărtează de planeta noastră, viteza de rotație a Pământului crește, iar timpul începe să devină mai scurt. Si uite așa nu mai am timp suficient să te mai văd, să te mai aud… Nu mai am suficient timp; noi nu mai avem timp. Cel puțin copilăria a fost mai lungă decât va fi viața viitoare.

miercuri, 23 noiembrie 2011

soare

Nu știu
ce își doresc
alții, dar
eu
îmi doresc
să ating
statutul
de umbră.
E liniște,
exist numai
atunci
când este
soare
și, ceea ce
este cel
mai important,
nu voi
mai putea
fi călcată
în picioare.
Mă voi
ridica mereu
deasupra
piciorului
celui ce
mă calcă
și, liniștită,
voi râde
în tăcerea mea
de umbră.