Bec

Am senzația că pe retina mea cresc, ca într-un videoclip slow-motion, cu mișcări sacadate și stângace, lujere de iederă. Au tulpinile groase, conturate cu alb și se înalță de parcă ar crește lângă mine. Dacă privesc mai atent în sus, pot observa și un elefant, cu trompa ridicată și parcă undeva, lângă piciorul lui din spate se vede și capul unui urs. Undeva, mai înapoi, se vede o urmă de pas. E a elefantului, ursul e prea mic ca să lase o astfel de urmă. Păcat este că iedera s-a oprit din creștere. Ar fi putut să mă apere de elefant...sau de urs.

Trenul de la Suceava pentru Ilva Mica

Mă urmăresc oglinzi
De fiecare dată
Când călătoresc cu trenul.
Ar fi ceva dacă ar fi plane,
Dar sunt neregulate, și reflectă lumina
În cele mai scandaloase moduri;
Culori curcubeice, nepotrivite
Pentru starea sobră a compartimentului.
De ce curcubeie? De ce nu bej?
De ce nu roșu?...drajeuri.

E gheață pe Hatnuța

Nu dorm și nici
nu beau cafea;
aștept să vină
iarna
pentru a intra
în hibernare
și a mă odihni;
ca inima
să-și scadă
cadența
iar sentimentele
să fie expirate
și înlocuite cu oxigen,
ce îmi va arde
în continuare celulele.

Domnișoară!

Chiar nu îți
este milă
să străpungi
cu tocurile
tale
cui
avioanele
de hârtie
căzute
pe asfalt?